La recensământul din 2021, în Anglia și Țara Galilor locuiau 550.291 de oameni cu pașaport românesc și 538.842 de oameni născuți în România. Zece ani mai devreme, născuți în România erau doar 79.687. Comunitatea a crescut, așadar, de 6,8 ori într-un deceniu, mai repede decât oricare alta mare din UK în aceeași perioadă. Harta și tabelele de pe această pagină arată unde s-a întâmplat asta, consiliu cu consiliu.
Londra rămâne centrul, dar nu mai e totul
Aproape 34% dintre cei cu pașaport românesc locuiesc în Londra. În Harrow, 84 de locuitori din 1.000 au pașaport românesc, cea mai mare pondere din toată țara, iar Newham, Brent și Barking and Dagenham urmează la distanță. Pentru cineva care abia vine, asta înseamnă magazine românești pe stradă, biserici cu slujbă în română și colegi de muncă de acasă, dar și chirii pe măsura Londrei.
Creșterea cea mai mare s-a petrecut însă în afara capitalei. În Londra, numărul celor născuți în România a crescut de 3,9 ori din 2011. În Yorkshire și Humber a crescut de 14,7 ori, în East Midlands de 13,6 ori, iar în West Midlands de 13,1 ori. Românii au urmat locurile de muncă din depozite, fabrici și agricultură, dar și chiriile mai mici.
Orașele care s-au schimbat cel mai mult
Tabelul cu creșterea arată orașe pe care, acum zece ani, puțini români le-ar fi numit. În Doncaster, cei născuți în România erau 116 în 2011 și 6.001 în 2021. În Peterborough, de la 115 la 3.842. În Stoke-on-Trent, de la 101 la 3.822. Sunt orașe cu multe depozite și fabrici, cu case vechi ieftine și cu legături bune pe autostradă.
West Northamptonshire e cazul cel mai vizibil din afara Londrei: 17.154 de oameni cu pașaport românesc, adică 40 la 1.000 de locuitori. Pe pagina Northampton găsești cartierele în care locuiesc cei mai mulți.
Mai multe pașapoarte decât oameni născuți acolo
În 76 dintre consilii sunt mai mulți oameni cu pașaport românesc decât născuți în România. Diferența vine mai ales de la copiii născuți în UK din părinți români, care au primit pașaport românesc la consulat. Acolo unde diferența e mare, ca în West Northamptonshire, Redbridge sau Newham, comunitatea nu mai e una de oameni veniți pentru un sezon, ci de familii care rămân. Pentru părinți, asta aduce întrebări practice: ce statut are copilul în UK, cum îi faci actele românești, ce școală alegi. Le găsești în statutul copiilor născuți în UK și transcrierea certificatului de naștere.
Unde sunt puțini români
În 19 consilii, mai puțin de un locuitor din 1.000 are pașaport românesc, mai ales în zone rurale din nord, din sud-vest și din Țara Galilor. Asta nu înseamnă că acolo nu se poate trăi bine. Înseamnă doar că nu vei găsi ușor un magazin sau o biserică românească și că va trebui să mergi mai departe pentru consulat. Pentru a compara orașele și din alte puncte de vedere, ca chiria, salariul sau Council Tax-ul, folosește comparatorul de orașe.
Ce măsoară fiecare cifră
Recensământul a numărat trei lucruri diferite, și fiecare spune altceva:
| Cifra | Ce înseamnă |
|---|---|
| cu pașaport românesc | cetățeni români, indiferent unde s-au născut, inclusiv copiii născuți aici |
| născuți în România | oricine s-a născut în România, chiar dacă între timp are alt pașaport |
| vorbesc româna acasă | cei de la trei ani în sus care au româna ca limbă principală |
Pentru comparația cu 2011 folosim doar „născuți în România”, pentru că în 2011 pașapoartele românești nu au fost numărate separat. Consiliile comasate după 2011, cum sunt cele din Northamptonshire, Somerset sau North Yorkshire, sunt adunate din districtele vechi, ca să se poată compara.
Limitele datelor
Recensământul din 2021 s-a făcut în martie, în plină pandemie, când mulți români erau plecați acasă sau abia se întorseseră. Cifrele reale de azi sunt probabil diferite, iar EU Settlement Scheme arată că au aplicat mult mai mulți români decât a numărat recensământul. Totuși, recensământul rămâne singura sursă care spune, pentru fiecare consiliu, câți oameni locuiesc efectiv acolo. Scoția și Irlanda de Nord au recensăminte proprii și nu apar pe hartă; pentru ele, vezi Glasgow, Edinburgh și Belfast.