Românii din Londra

Cine ajunge prima dată în Londra se așteaptă să găsească românii pe lângă Big Ben sau în Oxford Street, unde lucrează mulți dintre ei. Acasă însă se întorc seara în altă parte: spre nord-vest, pe ultimele stații ale metroului, și spre est, dincolo de Stratford. La Recensământul din 2021, 189.349 de londonezi aveau pașaport românesc, iar 175.991 erau născuți în România. E cea mai mare comunitate românească dintr-un singur oraș din afara țării, mai mare decât populația multor reședințe de județ de acasă.

Londra nu are un singur primar care să-ți rezolve problemele

Primul lucru care îi încurcă pe cei veniți de curând: Londra e împărțită în 33 de consilii (32 de boroughs plus City of London). Primăria Londrei se ocupă de transport și de planurile mari, dar aproape tot ce te atinge direct ține de consiliul tău: Council Tax-ul, gunoiul, locul copilului la școală, permisul de parcare, lista de așteptare pentru o locuință socială, ajutorul pentru Council Tax. Două case aflate pe aceeași stradă pot avea consilii diferite dacă strada e chiar pe graniță, iar regulile și sumele diferă de la unul la altul.

Asta înseamnă că sfaturile primite de la un prieten din Harrow nu se aplică neapărat în Newham. Când ți se spune „la consiliu se face așa”, întreabă întâi de care consiliu e vorba. Al tău îl afli după codul poștal, în câteva secunde, cu Consiliul meu.

Unde locuiesc românii, de fapt

Harta de mai sus e colorată după câți locuitori din fiecare consiliu au pașaport românesc, la fiecare 1.000 de oameni. Pe primul loc nu e un cartier din centru, ci Harrow: 22.026 de oameni, adică 84 la 1.000. Urmează Newham, cu 20.081, și Brent, cu 17.849. La celălalt capăt sunt Kensington and Chelsea și Camden, unde românii se numără în sute, nu în mii.

Coborând la nivel de cartier, cifrele devin și mai clare. În wardul Edgware din Harrow, 3.219 de locuitori au pașaport românesc, adică 205 la 1.000: unul din cinci. În Queensbury, de partea cealaltă a graniței cu Brent, sunt 2.801, iar în Burnt Oak, în Barnet, 2.044. Toate trei sunt pe aceeași axă, la câteva stații una de alta, între liniile Northern (ramura spre Edgware) și Jubilee. Tabelul de mai jos de pe pagină arată primele 25 de cartiere din tot orașul.

Motivele sunt cele obișnuite pentru orice comunitate nouă: chirii mai mici decât spre centru, case vechi împărțite în camere, metrou direct spre locurile de muncă și, după primii veniți, prietenii și rudele care s-au mutat lângă ei. În est, în Newham, Barking and Dagenham și Redbridge, povestea e asemănătoare, doar că drumul spre centru trece prin Stratford, cu Elizabeth line și cu District line.

Chiria și LHA: de ce contează zona exactă

Londra are 14 zone diferite de Local Housing Allowance, mai multe decât orice alt oraș. Suma maximă pe care Universal Credit o dă pentru chirie depinde de zona în care e locuința, nu de consiliul care îți plătește ajutorul, iar diferența dintre o zonă din centru și una de la margine e de sute de lire pe lună. Tabelul de mai jos le arată pe toate, pe număr de dormitoare. Dacă te gândești să te muți mai aproape de centru doar pentru că „acolo dă mai mult”, socotește întâi și chiria reală: de cele mai multe ori diferența de chirie e mai mare decât diferența de LHA.

Înainte să dai un avans pentru o cameră, citește cum închiriezi în UK și ce înseamnă o casă împărțită în camere (HMO). Multe dintre camerele oferite prin cunoștințe, în cartierele de mai sus, sunt în case care ar avea nevoie de licență de la consiliu și nu o au.

Mașina cu numere românești și ULEZ

Din august 2023, zona ULEZ acoperă toată Londra, până la marginea ultimului consiliu. Pentru cine vine cu mașina de acasă asta contează mult: o mașină pe benzină mai veche sau un diesel care nu respectă standardul plătește taxa zilnică pentru fiecare zi în care circulă, chiar dacă nu intră niciodată în centru. Camerele citesc și numerele străine, iar TfL cere ca vehiculele înmatriculate în afara UK să fie înregistrate la ei, ca să se poată verifica dacă respectă standardul.

Pe lângă ULEZ, centrul are și Congestion Charge, iar fiecare consiliu are regulile lui de parcare și amenzile lui. Detaliile sunt în ULEZ și zonele de aer curat, iar dacă vrei să rămâi cu mașina în UK, în ghidul despre mașina cu numere românești în UK.

Doctorul și școala

Te poți înscrie la orice GP care primește pacienți în zona ta, fără să arăți dovada adresei sau a statutului, chiar dacă recepția îți cere uneori acte. În cartierele cu mulți români, unele cabinete au deja liste lungi, așa că merită să cauți câteva variante cu Găsește un GP și să citești înregistrarea la GP.

La școală, cererea se face prin consiliul unde locuiești, chiar dacă școala dorită e în alt borough, printr-un sistem comun pentru toată Londra. Termenele sunt aceleași ca în restul Angliei: 31 octombrie pentru secundar și 15 ianuarie pentru primar. Copiii veniți în timpul anului școlar se înscriu tot prin consiliu, iar asta durează de obicei câteva săptămâni, mai ales în Harrow și Brent, unde locurile la primar sunt cerute. Pașii sunt în înscrierea în timpul anului școlar.

Consulatul

Londra are secția consulară a Ambasadei, cea mai aglomerată dintre consulatele României din UK. Programările se fac pe econsulat.ro și se termină repede, mai ales înainte de vacanțe. Dacă nu găsești loc, poți alege și un consulat din alt oraș, de exemplu Manchester, pentru acte care nu țin de domiciliu. Cum se face programarea și ce acte îți trebuie: programări pe econsulat.

Ordinea care scutește drumuri

Dacă abia te-ai mutat, începe așa: afli consiliul după codul poștal, te înscrii la GP, faci contul bancar și ceri numărul de National Insurance, apoi te ocupi de Council Tax. Paginile despre fiecare consiliu de mai jos spun ce e diferit acolo.